Invatamant in comuna Hartop

 

Primele scoli din Moldova îsi desfasoara activitatea în pridvoarele bisericilor, în sânul unor familii de boieri sau în alte spatii improvizate. Pe la anul 1800 existau în judetul Suceava doar trei scoli oficiale. În Moldova, înfiintarea scolilor s-a facut dupa un plan chibzuit de Gh. Asachi,secretarul comisiei pentru redactarea Regulamentului Organic, care propune în 1832 instituirea unor cursuri pedagogice de trei ani, pentru formarea de dascali, care urmau sa predea elevilor din scolile satesti. Ca pretutindeni pe cuprinsul tarii învatatura de carte se facea în acele vremuri dupa carti religioase (ceaslov, psaltire, evanghelie) având astfel, un pronuntat caracter religios. Dupa cum este cunoscut, primele scoli s-au înfiintat, în judetul Suceava în anul 1858. 185 În urma organizarii ce s-a dat învatamântului prin legea obligativitatilor si gratuitatii sale din anul 1864 186 , învatamântul rural, mai ales, înregistreaza progrese mari, evidentiat prin cresterea numarului scolilor din sate. Localitatea Hârtop se numara printre primele sate cu scoala. 187 Scoala este înfiintata pe vremea lui Cuza, însa înainte de 1865 exista o scoala sub patronajul Manastirii Neamt.În lucrarea “Istoricul învatamântului primar al judetului Baia - Falticeni” din anul 1934, autorul ei învatatorul Dumitru Balan arata "Cu ordinul nr. 3828, Ministerul înfiinteaza scolile din Hârtop, ….pe 15 septembrie 1890, frecventata de 28 de elevi, iar învatatorul platit cu 90 lei lunar."Se pare ca în Hârtop a functionat o scoala înainte de anul 1890, fapt argumentat de învatatorul Dumitru Balan în lucrarea sa: “În 1871-1872 scolile de mai jos cu personalul didactic si timpul de când functiona în învatamânt fiecare dascal, date luate din statul de salar”. Pentru Plasa Somuz:"Hârtop - V. Ionescu - 1868 ianuarie 15 - salar 111 lei."In 1873 situatia financiara a determinat Ministerul Instructiunii sa reduca cu 50% salariul lunar al învatatorilor pentru anul scolar 1873-1874.Turcu Constantin, autor al lucrarii “Documentarul satului Hârtop, comuna Preotesti, judetul Suceava” din 1979, a ajuns la concluzia ca prima scoala a fost înfiintata la Hârtop în anul 1865, iar la 10 ianuarie devine institutie autonoma, condusa de Ghe. Cretulescu. Primul învatator din aceasta institutie ar fi fost preotul Stefan Oescu, numit în post la 27 ianuarie 1865. 190 Mentinerea scolii din Hârtop dupa anul 1870 se explica prin faptul ca satul era comuna de sine statatoare pâna în anul 1875, si învatatorul corespundea ca studii si era populatie scolara. Dealtfel boierul Teodor Tatos donase la sfârsitul deceniului al optulea o casa pentru scoala din Hârtop, în apropierea curtii boieresti, o cladire veche, de lemn, neîncapatoare situata în centrul satului. La acea data copiii de vârsta scolara din zona, puteau merge la scoala la Hârtop sau Falticeni.La anul 1895 scoala functiona având diriginte pe Vasile Costachescu, iar în prevederile bugetare pe anul urmator se putea citi: cheltuieli de cancelarie - 80 de lei, încalzirea scolii - 130 lei, servitorul – 8 lei, etc. Se încasau si amenzi de la familiile a caror copii nu frecventau scoala. În 1897 erau înscrisi 33 de elevi, dar frecventau scoala 10 baieti si 21 de fete.Având în vedere situatia deplorabila în care se afla localul de scoala, revizorul scolar Serafim Ionescu care inspectase scoala, cerea prefectului sa ordone primariei varuirea ei, lucru care s-a si facut, se mai cerea podirea unei odai, icoana, harti, banci, corpuri geometrice, împrejmuirea scolii.Dintre primii învatatori, care au pregatit copiii acestei scoli amintim pe: Stefan Oescu, V. Ionescu, N. Tomescu, V. Costachescu, Simira Ionescu, Neagu Manoliu, Gh. Manoliu, Neculai Oescu, P. Irimescu, Gh. Strugut etc.La sfârsitul secolului al XIX –lea învatatorul director Vasile Costachescu de la scoala Hârtop se adresa prefectului pentru aprobarea transportului elevilor la Dolhesti (pentru examene) cu doua carute, deasemenea cerea ca primaria sa puna la dispozitie o caruta în prima duminica a lunii pentru cercul pedagogic de la Falticeni si în a doua duminica la Radaseni, iar din lipsa de fonduri carutasul sa fie scutit de prestatie.Nu putem trece cu usurinta peste aportul definitoriu pe care un om de o exceptionala valoare morala, cum mai rar se întâlneste în zilele noastre, si-a legat numele de luminarea poporului de pe aceste meleaguri cu ajutorul cartii la sfârsit si început de secol (XX). Dar sa dam cezarului ce-i al cezarului si ne permitem (în interesul adevarului) sa reproducem din lucrarea " Soldanesti vatra de istorie " elaborata de un colectiv condus de doamna Gafencu Mioara profesor de româna la liceul "NICU GANE” din Falticeni, citez:"Membru de onoare a învatamântul primar - marea recunoastere în cununa de lauri - dascalul ne aduce în fata unul din românii legendari. Un exponent al spetei, coborâtor din razesii Oprisenilor, gata de a-si sufleca mânecile si a porni la treaba. Oricând si oriunde. Îl vedem în pitorescul costum national, nu gata de parada, festivist, ci gata de activitati concrete. Laborios si creator, este autorul a nenumarate articole si carti didactice, a unor lucrari monografice. "O viata de om – asa cum a fost"- modesta tumultoasa si navalnica. Scormonitor de hrisoave si documente, cu un simt al valorii elementelor de cultura si civilizatie, Vasile Costachescu poate fi oricând martor la judecata istoriei. A facut istorie, a scris-o cu mintea si palmele sale, a visat-o, a ctitorit, a lasat o amintire vie. Scoala veche înfiintata la Hârtop e asimilata numelui sau si donatorului Tatos. Scoala cea noua începuta în 1914, sta sub acelasi îndemn launtric...Vremurile de aur aleînvatamântului rural au avut în el un apostol fara spaima de un quo vadis : lumina era mai sus, spre lumina luminii. Asa au cerut-o vremurile eroice de la Haret la Iorga si la Gusti. Vasile Costachescu reprezinta în acest spatiu epoca de aur al învatamântului românesc. Si nu numai el. Pleiada de la Falticeni pornise cu revizorul Serafim Ionescu. L-au urmat atâtia si atâtia. Poate de aceea Nicolae Iorga l-a vizitat în "acasa" lui, adica la scoala de la Hârtop. A fost un suprem omagiu si o mare recunoastere a meritelor pentru Vasile Costachescu. Sufletul satului, vesnicia s-a regasit pe drumul "începutului, strabunul"...Cu si prin Vasile Costachescu se poate argumenta logic, se poate stabili un liant între generatii, se poate dialoga. Vorba si fapta lui se aude si se vede în preajma Somuzului si reverbereaza pâna departe. Ca doar "risipei se deda florarul". Eutopia e spatiul matrice Opriseni –Falticeni - Soldanesti – Hârtop – Plesesti (scoala din Hârtop îi poarta cumva numele?), iar zaristea cosmica ne îmbie prin zodia dorului - dor în intimitatea acestei energii clocotitoare: Vasile Costachescu, membru de onoare al învatamântului primar.”În timpul mandatelor de ministru a lui Spiru Haret învatamântul primar a cunoscut o perioada de dezvoltare prin înfiintarea de scoli în satele unde nu existau si prin crearea de noi posturi de învatatori. Astfel, în perioada celui de-al doilea ministeriat al lui Haret (1901-1904) s-au înfiintat noua scoli rurale sucevene si s-au creat sase posturi de învatatori. În cel de-al treilea mandat de ministru (1907-1910) s-au înfiintat ori reînfiintat 26 de scoli, cinci posturi de învatatori si doua posturi de revizori clasa a II-a. În guvernarea liberala dintre anii 1914-1918 s-au înfiintat 18 scoli primare, o scoala normala la Falticeni si 21 posturi de învatatori. Alaturi de învatatori si revizorii scolari cereau mereu înfiintarea de posturi si sedii. O contributie însemnata la dezvoltarea învatamântului fostului judet Suceava au avut-o revizorii Serafim Ionescu, C. T. Malinescu.În anul 1914, continuând procesul de modernizare a învatamântului românesc, prin construirea de spatii scolare, în conditiile în care Hârtopul era sat în cadrul comunei Soldanesti, se obtine aprobarea pentru construirea unei cladiri de scoala cu doua sali de clasa în valoare de 26546 lei si 11 bani, cu efort propriu si cu aprobarea consiliului comunal ,pe terenul de peste drum de biserica, posibil cedat de catre mosierul Davidel Tatos. Pe acest teren se va construi o scoala din paianta ,acoperita cu sindrila(dranita),ce avea doua sali mari de clasa, despartite de un hol la intrare, în capatul caruia se afla o cancelarie micuta. Mai târziu în curtea scolii pe malul pârâului Ursu, se va construi o locuinta pentru învatator, împreuna cu înca o sala de clasa. Ambele cladiri sunt functionale si astazi, desi cu mari rezerve, aici îsi desfasoara activitatea clasele I-IV din satul vechi. Scoala va fi terminata dupa 1920, când prin legea de împroprietarire din 1921. terenul va deveni proprietate publica. La acea data existau doua scoli, scoala veche de lânga biserica si conacul de altadata (care nu este acelasi conac cu cel existent pâna în zilele noastre), si scoala noua. Scoala din Hârtop îsi va impune personalitatea în zona, fiind vizitata în 1926 de savantul N. Iorga.

N. Iorga în vizita la Hârtop în anul 1926.

 

Dupa darâmarea scolii vechi, existenta unui numar mare de copii va impune închirierea si a unor spatii de la cetateni cum era casa lui Vasile Alexandru (Blândului), sau prin înfiintarea clasei a V-a, se va închiria o camera la Ignat Gheorghe (în ses).Scolile din Hârtop aveau un mobilier care se rezuma doar la câteva banci, oferite de proprietarul mosiei localitatii, David Tatos.Trebuie remarcat eforturile deosebite facute de ministrul Haret pentru a introduce un învatamânt agricol eficient în scolile primare rurale, afirmând ca „scoala rurala, ca sa corespunda chemarii ei, trebuie sa fie o pregatire pentru viata taraneasca sub toate manifestarile ei, si cea mai însemnata dintr-însele este activitatea agricola (Spiru Haret, Raport...p. 97 si urmatoarele). Învatamântul agricol avea rolul sa dezvolte dragostea elevilor pentru pamânt si tehnologie agricola. ”Nu e de ajuns - arata Haret la 12 aprilie 1901 într-o circulara catre învatatori - ca copilul sateanului sa stie numai a scrie, citi si socoti, a avea cunostinte de istorie si geografie, caci atâta nu-i îndestulator; lui îi sunt necesare si cunostinte practice. Asa, el trebuie sa stie ceva din lucrul manual, împletirea unei rogojini, cos, palarii, etc. ..,sa poata aranja o mica gradina cu verdeturi, legume si pomi fructiferi si numai atunci putem spune ca absolventul scolii rurale se afla înzestrat cu cunostinte complete pe care i le poate da scoala.”Învatatorii erau preocupati în programa scolara si în orele libere de altoitul pomilor, de cultivarea legumelor si zarzavaturilor din gradina scolii. Învatatoarele lucrau cu fetele prosoape,fete de perna, fete de masa, dantela, ciorapi, cusaturi nationale etc. Învatatorii, care obtineau rezultate deosebite în predarea lucrului manual, erau retribuiti cu sporuri de 10%. La conferintele judetene anuale ale cadrelor didactice se organizau si expozitii cu obiecte confectionate în scoli. În anul 1935, în cadrul activitatii de practica scolara, s-a plantat aleea de arbori (tei, duzi, salcâm)din centrul vechi al satului.În perioada interbelica s-au remarcat câtiva dascali care si-au pus tineretea în slujba locuitorilor din aceasta comuna. Cea mai proeminenta figura va fi cea a lui Neculai Oescu, de loc din zona Iasului, venit în sat imediat dupa razboi, fiind un bun prieten în timpul razboiului, cu un cetatean din comuna, si care va ramâne pâna la pensionare, când se va muta la Iasi. Aici îsi va întemeia o familie cu învatatoarea Oescu Maria. Tot în aceasta perioada au activat: Irimescu Petru, Popescu Maria, Forascu Maria, Grosu Vasile (de loc din Jacota, dar care se va stabili definitiv în Hârtop), iar dupa razboiul al - doilea mondial, învatator va fi si Gavrilescu , de loc din Baia.Trebuie remarcat faptul ca în acea perioada si pâna târziu dupa razboi nici un fiu al satului nu va deveni cadru didactic. Un lucru regretabil si dureros.În aceste scoli, învatau la început, un numar mic de copii, multi dintre tinerii din comuna care aveau vârsta necesara desfasurarii activitatii scolare, ramâneau acasa la parintii lor, fiind de ajutor acestora la treburile din gospodarie si la munca câmpului. Saracia prezenta în multe dintre casele taranilor din comuna, i-a determinat pe acestia din urma, sa nu-si poata trimite regulat copiii la scoala. În preajma si în timpul primului razboi mondial scolile din Hârtop, ca si altele din celelalte localitati din Bucovina, devenite teritorii ale operatiunilor militare, îsi reduc , iar în unele perioade ale ostilitatilor îsi înceteaza cu totul activitatile. În unele cazuri, pe lânga lipsa posibilitatilor materiale de a-si purta copiii la scoala, mai era si dezinteresul pentru carte al unor sateni, acestia punând înaintea educatiei scolare, alte necesitati (pazirea vitelor sau prestarea unor munci agricole la câmp).Se cunoaste faptul, ca înainte, cultura era un bun al claselor exploatatoare, al familiilor nobiliare, taranoii fiind “departe de lumina culturii”. În anul 1938 la cele doua scoli învatau 125 de elevi. Scolile asigurau educatia scolara a elevilor pe perioada a patru ani. Învatamântul gimnazial, clasele V – VII, înregistra fluctuatii mari privind prezenta elevilor la cursuri. Chiar daca la începutul anului se înscriau un numar suficient de elevi, din cauza numarului mare de absente cei mai multi dintre ei ramâneau repetenti si în anul urmator clasa respectiva se desfiinta.Reforma din anul 1919 în vederea ridicarii gradului de cultura în mediul rural elaborata de ministrul învatamântului de atunci, Simion Mehedinti a influentat pozitiv dezvoltarea culturii la sate, si implicit si a comunei Hârtop, lucru posibil datorita sprijinului de ordin financiar din partea statului. La nivelul anului 1979 functiona o scoala generala cu clasele I - VIII ce avea 13 clase, si o scoala generala cu clasele I-IV, ce era amplasata în fosta cladire a Consiliului Popular. Aceasta scoala cu clasele I-IV era de dimensiuni mai mici, fiind pozitionata în fosta vatra a satului 195 , unde se afla si conacul boierului David Tatos 196 . Dupa anul 1948 când conacul lui Davidel Tatos a fost confiscat de stat, scoala se va extinde în aceasta cladire spatioasa si cu multe camere. Tot în acest conac a functionat si biblioteca comunala precum si caminul cultural „Tudor Vladimirescu”. În aceasta cladire va functiona scoala generala I-VIII pâna în anul 1982, când se va muta în local nou. Un capitol aparte în istoria învatamântului hârtopean îl constituie perioada anilor 70, când prin efortul primarii locale (înca era comuna de sine statatoare) a regretatului profesor de sport GROSU MARIN, si cu sprijinul recent înfiintate gospodarii agricole, se va construi o baza sportiva complexa pentru acea data .Astfel în spatele cladirii cooperatiei se va amenaja un teren de fotbal, lateral tot în aceasta locatie se va amenajaun teren de handbal, iar în curtea scolii din conacul boieresc se va amenaja un teren de volei si unul de baschet dotat cu panouri cu cos. Tot în aceasta locatie se va amenaja o groapa de nisip pentru saritura în lungime si înaltime, un portic de 4 m înaltime dotat cu echipamentul adecvat: set inele, bara fixa, frânghie si bara verticala, bara flexibila, etc., toate împrejmuite cu gard din leaturi. Activitatea sportiva era intensa si la ea participa pe lânga elevii scolii, duminica si în sarbatori, elevi de la liceu, tineri din sat, dar si familisti (mai ales la jocurile de volei). Tot în dotarea scolii existau, câteva perechi de schiuri cazone, cu care iarna se schia pe dealurile din apropiere si deasemenea si cutii cu piese de sah. Odata cu desfiintarea comunei în 1968 toate aceste dotari s-au risipit.În scolile vechi învatau toti copiii ce aveau vârsta scolara, în numar de 490, ele având în dotare materialul didactic necesar însusirii cunostintelor la disciplinele de învatamânt. Tot în localitate, la nivelul anului 1979 functionau si doua gradinite cu trei grupe în care erau cuprinsi un total de 90 de prescolari.În prezent, functioneaza doua scoli, una cu clasele I -VIII, aflata în centrul comunei, în aproprierea primariei, iar cealalta cu clasele I - IV este situata în aproprierea bisericii. Scoala noua cu clasele I-VIII a fost data în folosinta în anul 1982. Ea este compusa din 9 sali de clasa, un laborator de fizica si chimie, un cabinet de limba si literatura româna, un cabinet de matematica, un laborator de biologie, un cabinet de geografie si un cabinet de istorie. În afara de acestea, mai exista un secretariat, o cancelarie si o biblioteca. La aceasta scoala îsi desfasoaraactivitatea 15 profesori, dintre care 7 sunt debutanti, patru dintre ei si-au dat definitivatul, trei profesori au gradul II, în timp ce unul are gradul I.De-a lungul celor peste 150 de ani de existenta a scolii în comuna Hârtop, aceasta a fost condusa si administrata de directori, care prin munca, competenta si daruirea lor au asigurat îmbunatatirea continua a conditiilor de învatamânt pentru elevii din comuna. În ordine cronologica, începând cu anul 1868 au fost directori: Ionescu Vasile, Tomescu Nicolae, Costachescu Vasile, Oescu Nicolae, Irimescu Petru, Pintilie Constantin, Manoliu Neagu, Ionita Artemiza, Petriceanu Ecaterina, Filip Nicolae, Filip Maria, Grosu Marin, Turcu Constantin, Trifina Elena, Trifina Gheorghe si Vasiliu Dumitru.Prin tot ce au facut si fac acesti dascali, prin munca lor, prin întelepciunea lor, prin valorile spirituale, promovate în rândul elevilor, au dat continut timpului petrecut în scoala. Paralel cu activitatea de la catedra si cea extrascolara, majoritatea cadrelor didactice au fost preocupate de perfectionarea profesionala si metodica. Orice cadru didactic, care parcurge o forma de perfectionare, trebuie sa se pregateasca la materia de specialitate, sa studieze lucrari noi, în vederea promovarii examenului. Ca forme de perfectionare sunt examenele pentru gradele didactice II si I. La aceste examene se înscriu cadrele didactice care constientizeaza ca raspund exigentelor si sunt foarte bine pregatite profesional. Aceasta scoala cuprinde un numar de 172 elevi în clasele gimnaziale V - VIII si 142 elevi în ciclul primar.Unii dintre elevii de la aceasta scoala au obtinut rezultate deosebite în anul scolar 2004/2005. Amintim, în acest sens, 2 premii judetene, mai exact doua mentiuni, una la istorie si una la matematica. Totodata, este de remarcat si activitatea sportiva desfasurata la aceasta scoala, în care echipa de handbal fete a obtinut de-a lungul anilor, importante premii la concursurile la care au participat. Amintim în acest sens locul III la etapa pe zona din 9 iunie 1985 de la Botosani, locul II laconcursul “Campionatul National al Scolilor Generale” - etapa judeteana din 28-29 aprilie 1992, locul II la etapa judeteana din 21 aprilie 2001 localitatea Milisauti, locul II la Campionatul National Scolar etapa judeteana din 25-26 mai 1991 de la Câmpulung Moldovenesc. De asemenea o diploma pentru cel mai bun portar al echipei de handbal fete a obtinut-o Braneanu Gabi, eleva a scolii din Hârtop, la campionatul national din mai 1991.Educatia copiilor din ciclul primar este asigurata de 8 învatatori.Scoala de lânga biserica are 3 sali de clasa ce asigura educatia 201 elevilor din ciclul primar din împrejurimi, care apoi îsi continua studiile gimnaziale la scoala din centrul comunei, de lânga primarie. La aceasta scoala sunt înscrisi un numar de 41 elevi. Educatia acestora este asigurata de 4 învatatori. 202 De a lungul anilor un numar mare de elevi au avut rezultate bune la învatatura devenind premianti, ca o recunoastere a muncii depuse, unii dintre ei ajungând doctori în stiinta.

1966 – ( absolv.) Olariu N. Dumitru (prof. univ. dr.), Conduraru N. Viorica (înv.), Maftei I. Mircea (ing.), Trifina V. Viorica;

1967 - (44 absolv.) Irimia GR. Aurica (ing.), Maranduca Gh. Epistimia, Mahu M. Doina, Iordachescu V. Ana, Maranduca M. Elena, Bîhu Gh. Neculai, Alexandru Gh. Margareta;

1968 – (38 absolv.) Trifina V. Angelica (asist. med.), Braneanu I. Dumitru (doctor ing.), Conduraru N. Gheorghe (ing.), Conduraru P. Dumitru;

1969 – (44 absolv.) Olariu N. Teodora (ing.), Par Alex. Vasile (ing.), Conduraru V. Viorica, Vasiliu V. Ioan, Bordei Gr. Teodora;

1970 – (46 absolv.) Mitrea M. Lina (prof.), Ionita Gh. Vasile, Trifina C. Dumitru (medic), Irimia D. Mircea, Irimia V, Ioan, Par C. Aurelia, Hrescanu V. Viorica, Bâhu Ghe. Veronica;

1971 – (50 absolv.) Conduraru V. Vasile, Conduraru D. Ana, Besleaga D.Viorica, Besleaga M.Maricica, Braneanu P. Doroftei, Bordei Gr. Aurelia, Cristina I. Veronica, Trifina I. Elena;

1972 – (14 absolv.) Cristina Gr. Mihai, Irimia N. Maria;

1973 – (30 absolv.) Gavril D. Alexandrina, Besleaga A. Viorica, Vasiliu V. Aurica;

1974 – (23 absolv.) Mihai M. Maria, Gavril Gh. Gheorghe, Hrescanu V. Lucica, Leonte Gh. Gabriela;

1975 – (45 absolv.) Ilioaia Gh. Cristinel (ing.), Maftei T. Carmen Lidia (jurist), Braneanu Gh. Adrian (ing.)., Ciofu I. Iulia, Gradinaru V. Elena, Vasiliu D. Elena, Iordachescu I. Ion;

1976 – (52 absolv.) Filip N. Stefan, Filip P. Ana, Trifina N. Dragomir, Ignat N. Viorica, Braneanu P. Elena, Iordachescu V. Teodora;

1977 – (50 absolv.) Carabus V. Doinita (ec.), Filip Gh. Maria, Mitrea M. Maria, Mitrea M. Maria (prof.), Mihai M. Vasile (ing.), Maftei Gh. Elena, Par V. Mihai, Gradinariu N. Iuliana, Gradinariu Ven. Grigore, Carabus Fl. Elena, Nichita T. Mariana, Trifina I. Marinica;

1978 – (77 absolv.) Filip N. Elena Rodica (ing.), Iordachescu I. Mariana, Filip I. Niculuina, Ceapa C. Dointa, Braneanu Gh. Mihaela, Mitrea V. Elena, Nechifor N. Ioan, Vasiliu V. Vasile, Besleaga M. Maria;

1979 – (53 absolv.) Trifan P. Iuliana (educ.), Ceapa V. Iulian, (ing.), Braneanu Gh. Gheorghe, Bîhu St. Teodora, Vasiliu V. Grigore, Iordachescu I. Gheorghe, Iordachescu V. Viorica, Ionita I. Janita, Par I. Elena;

1980 – (57 absolv.) Onofrei I. Gabriel Sorin, Braneanu I. Maria, Ciontu D. Maria, Mitrea M. Valentin, Maranduca Gh. Geta, Vasiliu V. Anisoara, Ilioaia Gh. Vasile, Nechifor P. Maria;

1981 – (83 absolv.) Filip N. Maria (prof.), Ilioaia Gh. Cristinel (înv.), Popescu St. Florin, Braneanu Df. Gabriela, Filip V. Eugen, Mitrea G. Elena, Bordei Gr. Lenuta, Cristina Gr. Viorica, Filip D. Elena, Irimia Gh. Lenuta, Maftei V. Florina, Gradinaru Ven. Elena;

1982 – (64 absolv.) Ilioaia Gh. Maria (prof.), Braneanu Gh. Ioan Eugen, Irimia N. Elena Cristiana, Moraru P. Lucica, Moraru I. Elena, Braneanu P. Maria, Butacu St. Vasile, Braneanu St. Vasile, Ciuntu Gh. Florin, Ilioaia V. Anica, Ionita I. Iuliana, Maranduca M. Viorica, Nechifor N. Ion;

1983 – (57 absolv.) Popescu St. Liliana, Nechifor V. Neculai, Maftei V. Maria Nicoleta, Trifanica I. Ana, Ilioaia Ghe. Elena Daniela, Leonte Gh. Gheorghe, Filip I. Anisoara, Ilioaia V. Elena, Vasiliu D. Ioan, Nechifor I. Teodor;

1984 – (49 absolv.) Vasiliu V. Dumitru (prof.), Filip N. Iulia (jurist), Braneanu Gh. Elena, Mitrea Gh. Vasile, Nechifor N. Claudiu (ec.), Maranduca L. Mihail, Vasiliu V. Neculai;

1985 – (59 absolv.) Iordachescu I. Ana, Iordachescu I. Elena, Mitrea Gh. Gheorghe, Braneanu Gh. Florica, Nechifor I. Vasile, Vasilache I. Liliana, Vasilache N. Irina, Vasilache V. Maria;

1986 – (48 absolv.) Nechifor N. Oana Mirela (înv.), Besleaga M. Mihaela, Braneanu Gh. Anisoara, Ciuntu Gh. Viorica, Gradinariu V. Ana, Olariu Gh. Tudorita, Braneanu S. Elena, Caulea A. Liliana, Leonte Gh. Daniela;

1987 – (49 absolv.) Trifina Gh. Elena Daniela (prof.), Paduraru I. Irina (înv.), Gradinaru V. Maria (înv.), Braneanu Df. Mihaela, Bordei V. Magdalena, Butacu V. Liviu, Ciofu M. Lacramioara, Trifina M. Viorica, Alexandru A. Olga, Ignat I. Iulian;

1988 – (57 absolv.) Onofrei I. Marius Daniel, Nechifor E. Irina Cristina, Filip Gh. Rodica, Butacu St. Mihai, Leonte V. Sorina, Filip I. Ion, Ignat Gh. Elena, Nechifor N Grigore, Nechifor V. Mirela Brândusa;

1989 – (46 absolv.) Filip M. Daniela (prof.), Hrescanu I. Ciprian Ionel (ing.), Ilioaia Gh. Magdalena (prof.), Gradinariu V. Dorina (prof.), Iordachescu I. Ilie Gabriel, Trifan P. Gabriela (educ.), Alexandroaia M. Constantin, Braneanu P. Constantin, Carabus V. Liliana, Maftei M. Romica, Moraru S. Maria, Trifan D. Florin Grigore;

1990 – (29 absolv.) Costan I. Ilie (preot), Vasiliu D. Dumitru;

1991 – (41 absolv.) Trifina Gh. Vasile Lucian (ing.), Simiras Gh. Iuliana (prof.), Carabus V. Daniel (preot), Butacu V. Lenuta, Filip V. Florin, Nechifor M. Elena, Nechifor N. Neculai, Vasiliu C. Teodora, Ceapa V. Gabriela (educ.), Irimia Gh. Gabriela, Maftei P. Nadia, Grigoras I. Elena;

1992 – (26 absolv.) Filip M. Mihaela Catalina (prof.), Hrescanu I. Vasile Catalin, Butacu St. Gavril, Bordei M. Mariana, Trifina Gh. Constantin, Maftei I. Gheorghe, Nechifor M. Paula;

1993 – (38 absolv.) Hrescanu I. Gabriel (ing.), Braneanu Gh. Adrian Ionut (ing.), Trifan P. Ioan, Ignat I. Mihai Ciprian, Braneanu Em. Gabriel Viorel, Ciofu M. Mirela Simona, Trifina I. Mihai, Vasiliu D. Dumitru, Vasiliu D. Viorica;

1994 – (35 absolv.) Potlog Gh. Petru Mihai (prof.), Andrei V. Claudia (asist. med.), Maftei I. Maria;

1995 – (33 absolv.) Costan I. Gheorghe (institutor), Carabus P. Tatiana Petronica (ec.), Cristina I. Alina Maria (ec.), Mitrea V. Marius Vasile, Vasiliu V. Daniel (institutor), Bordei V. Viorica, Maftei P. Monica;

1996 – (31 absolv.) Grigoras I. Elena Laura (prof.), Mitrea D. Florina Gabriela, Trifina R. Adida Daniela, Onutu V. Daniela Laura;

1997 – (38 absolv.) Besleaga St. Maria Otilia (înv.), Grigoras I. Maricica, Mitrea I. Cezar Ion (ing.), Leonte C. Tatiana Laura, Vieru V. Adrian Ciprian (prof.), Mitrea V. Dumitru, Maftei I. Anisoara, Bordei M. Vasile;

1998 – (23 absolv.) Bordei C. Simona Gabriela, Hrescanu V. Ramona Iuliana, Hrescanu N. Marinela, Hrescanu I. Adrian Mihai, Trifan P. Radu, Trifina D. Iulian Sorin, Trifina C. Lucian Marius, Vasiliu V. Vasilica;

1999 – (41 absolv.) Vasiliu I. Gheorghe, Carabus P. Lacramioara Mihaela, Conduraru D. Petru, Conduraru V. Daniela, Gradinariu D. Ionut Dan, Hrescanu V. Anca Maria, Todireanu M Ciprian Daniel, Potlog Gh. Stefanica, Vasilache R. Diana Alina, Ganu V. Constantin, Carabus V. Maria, Maftei C. Anca Elena;

2000 – (21 absolv.) Braneanu Gh. Petru Daniel, Braneanu Gh. Vasile, Trifan Gh. Gabriel, Vasilache R. Denisa Mihaela;

2001 – (48 absolv.) Gradinariu T. Bogdan Ionut, Conduraru D. Ramona, Besleaga St. Delia, Filip Gh. Vasile, Hrescanu V. Daniela, Ignat V. Ancuta Florina, Ilioaia I. Ionela Irina, Irimia I. Ionela, Maftei I. Ionela, Mitrea Gh. Mihaela, Ancuta, Olariu L. Ancuta Florina, Vasiliu C. Florin, Vieru V. Simona Valeria, Besleaga V. Ana Maria, Ganu V. Mihaela Maria, Gavril M. Daniela, Grigoras V. Vasile Marius, Murariu C. Maria, Onutu V. Ramona, Vasiliu P. Iuliana Anisoara;

2002 – (32 absolv.) Trifina Fl. Catalina, Besleaga V. Mihaela Daniela, Ganu V. Elena Cristina, Nechifor V. Elena Lacramioara, Maftei I. Geta, Amarandei V. Elena, Leonte Gh. Gabriela, Potlog Gh. Petronela;

2003 – (36 absolv.) Vasliu I. Ionut, Filip V. Petronela, Besleaga St. Andreea Cristiana, Rusu D. Daniel Ioan, Vasiliu V. Ana Maria, Potlog R. Mihai Catalin, Olariu Liliana, Vararoi M. Petruta, Costan Gh. Ionela, Mazilu Gh. Anisoara, Alexandru Fl. Mihai Adrian, Irimia V. Lucian Ionut, Mitrea V. Liviu Gheorghe, Ilioaia N. Alina, Ilioaia Gh. Ionut, Irimia T. Andreea Simona;

2004 – (41 absolv.) Iacobescu M. Mihaela Andreea, Alexandroaia M. Gabriela, Irimia I. Gabriela Cristina, Steluta I. Cristina, Mitrea I. Gabriela, Irimiea C. Ancuta, Grigoras I. Ionela Florina, Vasiliu St. Stefan Petru, Olaru N. Gabriela, Carabus P. Flavia, Ignat N. Mihai, Ignat I. Vasile, Conduraru V. Irina Maria;

2005 – (48 absolv.) Ignat V. Magda, Andrei Fl. Daria, Vasiliu V. Petronela, Leonte M. Constantin Bogdan, Trifina R. Diana Cipriana, Vasiliu I. Florentina Iuliana, Vasiliu St. Maria, Mândrescu S. Andreea Oana, Calancia Gh. Ionela Mariana, Gradinariu D. Diana Alexandra, Dârjuanca I. Elena Andreea, Mitrea P. Vasile, Iacobut D. Simona Elena, Dârjuanca I. Maria Magdalena, Vasiliu C. Mihai Iulian, Pavel Gh. Lavinia Cozmina, Leonte D. Cipriana, Maftei G. Andreea;

2006 – (35 absolv.) Bulgariu G. Ion Bogdan, Besleaga V. Ionela, Irimia I. Andreea Florina, Gavril M. Vasile Emil, Ciofu Gh. Iuliana, Besleaga V. Petrel Spiridon, Cristina C. Cristina Elena;

Printre învatatorii de marca care au actionat în aceste scoli amintim pe: Ilioaia Maria, Ilioaia Gheorghe, Tanase Gheorghe, Neagu Manoliu, Petriceanu Ecaterina etc. Alti profesori de seama care au pregatit tinerele vlastare ale localitatii si care au avut un aport deosebit în formarea acestora de mai târziu, sunt demni de amintit: Filip Neculai (fost director), Filip Maria, Vasiliu Ion, Trifina Gheorghe, Trifina Elena etc 203 .

O distinsa figura a fostilor dascali ai localitatii a fost doamna Grosu Geta, astazi decedata, care a pregatit generatii multe de elevi de aici. 204

Astazi scoala din localitate are urmatoarea componenta a corpului didactic:

•  educatori: Gradinaru Iuliana

Ilioaia Gabriela

Pascanut Luminita

Irimia Laura

Constantin Adriana

Vasiliu Daniela

•  învatatori: Costan Gheorghe

Gradinariu Maria

Mitrea Oana

Marincuta Gabriela

Baba Gabriela

Apopei Marina

Maerean Neli

Ichim Mihaela

Besleaga Otilia

Suldanescu Loredana

•  profesori: dr. Trifina Gheorghe – matematica

Trifina Elena – matematica

Vasiliu Ioan – matematica

Filip Maria – limba româna

Onofrei Nadia – limba româna

Badale Constanta – biologie

Grigoras Laura – fizica, chimie

Vasiliu Dumitru – istorie

Olariu Daniel – geografie

Vieru Ciprian – geografie

Iftime Anca – limba franceza

Nicodim Adriana – limba franceza

Radu Gabriel – educatie fizica

Costan Ilie – religie;

 

Dupa terminarea cursurilor gimnaziale, marea majoritate a elevilor din comuna îsi îndruma pasii catre liceele si scolile profesionale aflate în orasul Falticeni. Altii opteaza pentru continuarea studiilor la scolile de ucenici din localitatile Soldanesti si Preotesti.

În comuna mai exista si 2 gradinite, una în imediata apropriere a primariei, iar cealalta se afla lânga biserica, în imediata apropiere a scolii.

 


Back